Testimonial

Andra S., 29 ani

supraponderalitate

Supraponderalitate și imunitate scăzută

Septembrie 2014 – în mod normal o lună ca oricare alta, dar a fost luna ce a adus schimbarea.

Semnalul de alarmă a fost dat în timpul curățeniei de toamnă, când am adunat de prin sertare fel de fel de cutii și ambalaje de medicamente (în special antibiotice și complexe de vitamine). Fac un exercițiu de memorie și îmi dau seama că mereu sunt răcită (răceala care trece prin administrarea unei doze duble de antibiotic).

M-am speriat! Era clar că sistemul meu imunitar este la pământ. Duc munca de cercetare câteva zile (vivat Google) și realizez (mi-a luat 29 de ani!) cât de importantă este nutriția în întărirea sistemului imunitar. NUTRIȚIA! Că să parafrazez, aș zice “Mănânc, deci exist!”, dar ce mănânc și cum exist? Mănânc sau, mai bine zis, mâncăm ca un om al secolului al XXI-lea (asta ca să mă scuz), în viteză și cum apucăm. Plec de dimineață la serviciu, cobor din autobuz, îmi fac cu ochiul covrigii, merdenelele din vitrinele patiseriilor, mai mănânc peste două ore ceva…e prânzul și mi se face foame, mai ronțăi ceva, mai mănânc un dulce pentru că mă simt amețită și fără energie, mai beau un suc, pentru că e bun și a trecut ziua. La ce și cum mâncăm mă mir că nu eram obeză.

Mă cântăresc, am 60 de kg (1.60 înălțime); nu e așa rău, n-am fost niciodată slabă, dar poate, dacă încep să mănânc corect, împușc doi iepuri dintr-o lovitură: devin suplă și sănătoasă evitand efectul de supraponderalitate. Nu sună rău! Dar cum încep?

Ultima dată când am încercat să slăbesc am apelat la o dietă disociată, în urmă căreia m-am ales cu o frumoasă anemie; nu mai spun de durerile de stomac și permanenta senzație de foame. Și, pentru că cineva acolo sus mă iubește, în viață mea au intrat niște oameni minunați, de la care am învățat și încă învăț multe lucruri.

Astfel, am aflat despre metabolic balance® că nu este o dietă, ci un stil de viață. Sună a clișeu, dar aveam nevoie de o schimbare. Așa că am intrat în joc. Principiile erau simple: 3 mese/zi, ECHILIBRATE, proteină, legume, un fruct și multă apă.

Cât de greu să fie? Mă apuc de treabă. Mă înarmez cu multă răbdare, știind că lucrurile bune nu apar imediat și pentru că nu vreau să-mi supun corpul niciunui chin. Plec la drum cu mult entuziasm și primele două zile trec repede. După aceea a început greul. Nu conștientizasem faptul că sunt dependentă de dulciuri. Și că un “dependent” cu acte în regulă, alerg prin casă ca nebuna, caut în frigider și scotocesc prin dulapuri în speranța că o să găsesc ceva cu mult zahăr. Găsesc și nu mă pot abține. A două zi o iau de la cap, corpul meu își cere “dulcele” de zi cu zi. Îmi dau seama că nu pot renunța ușor la zahăr, așa că o iau treptat. A fost nevoie de două săptămâni până am renunțat la ciocolată, prăjiturele etc. Cu pâinea albă și produsele de patiserie a fost mai ușor.

Slăbesc și mă simt bine! Au trecut 5 luni (nu știu cum), am 53 de kg și o vârstă metabolică de 17 ani (cea mai haioasă parte e aflarea vârstei metabolice). Progresele sunt vizibile. Nu doar pentru că o arătă cântarul cel deștept, ci pentru că mă simt (și arăt!) mai bine că niciodată și îndrăznesc să visez că în curând voi avea 50 de kg (motiv să-mi cumpăr haine noi).

Nu mi se mai pare ciudat să mănânc sănătos și nu mă mai afectează nici părerile celor din jur, care cred în nu știu ce diete și au alte “păreri sănătoase” despre viață. Eu știu ce am de făcut! Și apropo de sănătate, nu am nici măcar un paracetamol în casă și asta pentru că în ultima perioadă nu am avut nevoie (în condiții de iarnă friguroasă).

Așadar, mulțumesc, mulțumesc și iar mulțumesc, metabolic balance®!

ALTE Testimoniale