Avem tendința de a asocia noțiunea de grăsime cu ceva nesănătos, de care nu avem nevoie, însă nu este deloc adevărat. Organismul nostru are nevoie de o anumită cantitate de grăsime pentru a funcționa așa cum trebuie.

 

Rolul grăsimilor în organism

Grăsimile joacă mai multe roluri importante în organism. Ele sunt constituenți esențiali ai membranelor celulare. Fără grăsimi organismul nu ar putea funcționa. Grăsimile reprezintă o sursă foarte concentrată de energie, protejează organele vitale, ajuta la menținerea temperaturii adecvate a corpului, asigură aportul necesar de vitamine A, D, E, K, menține sistemul imunitar puternic datorită conținutului mare de acizi grași esențiali și participă la procesele cognitive de la nivelul creierului.

 

Tipuri de grăsimi

Grăsimile alimentare naturale se separă în trei tipuri generale:

  • Saturate (unt, untură, ulei de cocos)
  • Monosaturate (ulei de măsline, avocado, nuci)
  • Polinesaturate (de exemplu ulei de floarea soarelui bogat în omega 6, ulei de in sau pește bogat în omega 3)

 

Ce sunt grăsimile trans

Exista două tipuri de grăsimii trans, grăsimii trans naturale și grăsimii trans artificiale.

Grăsimile trans naturale — Animalele care produc carne și produse lactate (bovinele-vacile) creează în mod natural cantități mici de grăsime trans în intestin. La rândul lor aceste grăsimi trec în alimentele pe care le creează. Nu există suficiente cercetări pentru a determina impactul acestor tipuri de grăsimi trans asupra sănătății, potrivit American Heart Association (AHA).

Grăsimile trans artificiale — Acestea se obțin printr-un  procedeu chimic numit hidrogenare sau hidrogenare parțială. Hidrogenarea se face prin adăugarea forțată a hidrogenului în grăsimile polinesaturate. Adăugarea  grăsimilor trans în produsele alimentare are rolul de a întări rezistența produsului la temperatura camerei, în primul rând, dar și pentru că este un substituent mai ieftin și mai puțin sensibil pentru unt și produsele de panificație crocante. Producătorii au început să facă abuz de acest tip de grăsimi, deoarece ele ajuta la prelungirea prospețimii alimentelor, permit păstrarea acestora pentru un termen mai îndelungat și le face sa arate mai atrăgătoare pe rafturile magazinelor.

 

Problema cu grăsimile trans artificiale

Grăsimile trans artificiale sunt considerate cel mai periculos tip de grăsimi deoarece au efecte devastatoare asupra organismului uman.

La fel ca grăsimile saturate în exces, grăsimile trans ridică nivelul colesterolului rău (LDL). Acizii trans mai au un efect nociv, însă, reducând concomitent nivelul colesterolului bun (HDL). Astfel apare riscul crescut de:

  • infarct miocardic
  • accident vascular cerebral
  • diabet
  • alte afecțiuni asociate cu inflamația, pe care consumul de grăsimi trans o provoacă în corp

Structura chimică a grăsimilor hidrogenate este diferită de orice tip de grăsime naturală. Acestea au o formă moleculară rigidă care tinde să „rigidizeze” structurile organismului în care sunt încorporate, cum ar fi vasele de sânge. Astfel, grăsimile hidrogenate sau „trans” tind să rămână „blocate” în circulația sângelui și contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare, chiar cancer.

Oamenii de știință cred că structura chimică a grăsimilor trans afectează celulele creierului și perturbă funcțiile acestuia, contribuind la afecțiuni precum dislexie și hiperactivitate în cazul copiilor. De asemenea excesul de grăsimi trans pot afecta dezvoltarea fătului.

 

Reglementarea consumului de grăsimi trans artificiale

Organizația Mondiala a Sănătății intenționează să elimine grăsimile trans din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023.

În Europa, Danemarca a fost prima țară care a interzis grăsimile trans artificiale, în 2003. Statele Unite au urmat exemplul la scurt timp după aceea (2006, interzise în statul New York). În 2015, Administrația Americană pentru Alimentație și Medicamente (FDA) a analizat dovezile științifice și a stabilit că uleiurile parțial hidrogenate, cea mai comună formă de grăsimi trans artificiale, nu mai pot fi recunoscute ca fiind sigure pentru consum. Producătorii de alimente au primit trei ani pentru a-și modifica rețetele, astfel încât nici un produs alimentar să nu conțină mai mult de 0.5 grame de grăsimi trans per porție, până în 2018.

Alte țări care au luat deja măsuri sunt Marea Britanie, Elveția și Canada.

Până vom fi protejați și noi de politicile publice din România, rămâne responsabilitatea noastră, individuală și la nivel de familie, să ne protejăm singuri. 

 

În ce alimente găsim grăsimi trans artificiale

  • prăjituri, biscuiți, fursecuri
  • aluat de plăcinte sau pizza, pâine pentru hamburgeri
  • margarină și smântâna vegetală pentru gătit
  • creme pentru prăjituri, ciocolată
  • alimente prăjite (gogoși, cartofi prăjiți)
  • snacks-uri (chips-uri, napolitane, popcorn, bomboane)
  • semipreparate congelate

Limita maximă admisă de grăsimi trans artificiale

Număr calorii

% din nr de calorii

Limita admisă de grăsimii trans

2000

20

2 g

1500

15

1.5 g

1200

12

1.2 g

 

Cu ce putem înlocui alimentele care conțin grăsimi trans

Iată câteva alternative foarte bune pentru cei care doresc să aleagă sănătos.

  • Iaurtul cu fructe la micul dejun în loc de biscuiți cu ciocolată
  • Fulgi de ovăz integrali la care să adăugăm fructe și lactate în loc de cereale cu zahăr și lactate
  • Prăjituri sau dulciuri simple, cu fructe, pregătite în casă cu faină integrală și îndulcitori naturali (de exemplu bucăți de curmale sau green sugar)
  • Crackers cu brânză tartinabilă în locul produselor de patiserie

 

E important să reținem că gătitul acasă rămâne alegerea cea mai bună. Înlocuind pe cât posibil cu preparate făcute în casa pe cele din comerț avem un control bun a ceea ce punem pe farfurie.

Pentru produsele achiziționate, este important să citim etichetele nutriționale și să evităm acele produse care conțin cantități mari de grăsimi saturate, grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate.

Verificarea etichetelor nutriționale nu este cea mai plăcută activitate dar, pe termen lung, poate face diferența între o alegere corectă și una periculoasă, între sănătate și boală.
Verificarea etichetelor nutriționale nu este cea mai plăcută activitate dar, pe termen lung, poate face diferența între o alegere corectă și una periculoasă, între sănătate și boală.

Din fericire oferta de produse de calitate superioare din magazine este tot mai bogată și acest trend va crește pe măsură ce noi, consumatorii, devenim mai informați și mai selectivi. 

Alegeți corect, rămâneți sănătoși!